Istoria
1964 : La Carmelul din Nancy, decretul despre ecumenism al Conciliului Vatican II găseşte un ecou stăruitor. Priora Maica Elisabeta, cu acordul comunităţii, prevede întemeierea unui Carmel de rit bizantin. Proiectul se clarifică puţin câte puţin; este încurajat de către superiori şi binecuvântat de către papa Paul al VI-lea. După ce s-au consultat în mod fratern mai mulţi reprezentanţi ai Ortodoxiei în Franţa, un statut aprobat de episcop permite surorilor angajate să celebreze slujbele în ritul bizantin.
1971 : Această "secţiune orientală" este transferată la Carmelul din Nogent-sur-Marne a cărui apropiere de Paris permite o mai bună cunoaştere a Ortodoxiei şi învăţarea pictării de icoane.
1974 : Cu autorizaţia episcopilor din Nancy şi Dijon, patru carmelitane din Nancy întemeiază Mănăstirea Sfântul Ilie din Saint-Rémy (Côte d’Or), pe drumul ecumenic care duce de la Bussy (mănăstire ortodoxă) la Taizé.
1986 : Mănăstirea este canonic ridicată la rangul de Carmel sub juridicţia ordinariatului pentru catolicii orientali din Franţa, care îşi delegă împuternicirea episcopului de Dijon.
1991 : La cererea prietenilor de diverse confesiuni creştine, ia naştere Fraternitatea Sfântul Ilie.
1994 : Întemeierea unui Schit în România, în Carpaţii Orientali.
Maica Elisabeta
Născută la 18 noiembrie 1903, la Remiremont, Marie Roussel este primul copil al unei familii foarte creştine cu patru copii. Maria a intrat la Carmelul din Nancy la 16 iulie 1926, unde este înveşmântată, cu numele de Maria-Elisabeta a Trinităţii, apoi depune voturile temporare la 7 iunie 1928 şi cele solemne trei ani mai târziu. La 4 octombrie 1933, porţile Carmelului din Nancy se deschid pentru a o lăsa să răspundă la apelul episcopului din Chung King. Va fi prioră a Carmelului din Chung King din 1948 la 1952.
A trăi în China, într-un context cultural atât de diferit de cel al Lorenei natale, cu o mare deschidere de spirit, a făcut din ea o pionieră a ecumenismului şi a dialogului interreligios. Ea suferă din cauza dezbinării dintre creştini în faţa unei lumi budiste.
Expulzată de revoluţia chineză, ea intră în Carmelul din Nancy a cărei prioră a fost din 1952 până la 1973. Decretul despre ecumenism al conciliului Vatican II promulgat în 1964 îi dă îndrăzneala să-şi concretizeze dorinţa de a lucra pentru Unitate prin fondarea unui Carmel consacrat rugăciunii pentru Unitate pentru ca lumea să creadă.
Ea se alătură la Carmelul din Nogent-sur-Marne celor trei surori din Nancy care, erau deja aici de un an, în vederea de a pregăti întemeierea Carmelului consacrat rugăciunii pentru unitate. După intuiţia sa, acesta va fi de rit bizantin, pentru a se împărtăşi în inima Ortodoxiei, în rugăciunea şi spiritualitatea sa.
Rezultă întemeierea Carmelului din Saint-Rémy în 1974. Aici Maica Elisabeta îşi va scrie amintirile din China care vor fi publicate după moartea sa.
Ea "adoarme în lumină", după propriile sale cuvinte la 15 iunie 1996, lăsând prin viaţa sa un mesaj de credinţă, de speranţă şi de iubire.